joi, 19 noiembrie 2009

Altruismul, un egoism mascat

Iubesc să ajut oamenii din jurul meu. Iubesc să fiu de folos, să fac voluntariat, să donez, să renunţ la locul meu din autobuz în favoarea unei bătrânele, să explic un curs unei colege ce nu l-a înteles, să-mi vizitez bătrânelele de la căminul de bătrâni etc.
Până acum câteva zile m-aş fi numit o altruistă convinsă. Acum cred că sunt o mare egoistă. De ce? Păi cum de ce?!

Pentru că în urma acestor comportamente mă simt împlinită. După ce ajut pe cineva, mă simt utilă, din care rezultă că ma simt fericită. Simt că pot face o schimbare, simt că sunt motivul pentru care celălalt e mai bine. Si dacă ăsta nu e egoism, atunci ce e?!

Nu cumva fac toate astea ca atunci când pun capul pe pernă să adorm liniştită!? Gândiţi-va puţin…a existat vreun moment în care voi aţi făcut o faptă buna fără să vă simţiti bine apoi? Eu, una, când fac aşa ceva, toata ziua mea se înseninează. Se pare că asta e recompense mea. Atunci mai putem vorbi despre comportament fără recompensă?
Eu?! O fac pentru mine. Alţii? O fac pentru recompensa divină? Alţii alţii? O fac să fie apreciaţi de societate.

Când o să am destul timp liber, o să fac un mic experiment. Vreau să aflu dacă există vreun comportament prosocial care, odată făcut, să nu-mi aducă niciun fel de satisfacţie.
Dar până atunci, întrebarea mea pentru voi este: “Altruismul” meu mă face mai mult sau mai puţin egoistă decât o persoană care nu face nimic în folosul comunităţii?!

9 comentarii:

Marius Ola spunea...

Tot ce dai ţi se va intoarce. Asta e doar o altă lege universală. Dai altruism, primeşti altruism, oferi egoism, de el ai parte:)

Dumitru spunea...

Perspectiva abordata de tine are nevoie, din punctul meu de vedere, de unele completari si clarificari. Da, il poti numi egoism, atunci cand faci acele comportamente prosociale cu scopul de a te simti bine (ex.: vreau sa ma simt bine, deci ma duc sa fac o fapta buna). Etimologia cuvantului "egoism" porneste din psihanaliza clasica (ego-ism) si indica catre o dominanta a propriului ego in personalitatea individului, implicit catre comportamente de avatanjare personala, etc, etc.
Or, definitia cuvantului "altruism" descrie o atitudine morala a individului, acesta actionand dezinteresat si in favoarea altora, in unele situatii in defavoarea sa. Dupa cum bine ai putea sa iti dai seama, altruismul are legatura cu instanta dresata de societate, Supraeul si cu "prietenii" ei: comportament social, masca sociala, s.a.m.d. Deci, cu alte cuvinte, altruismul nu poate fi un egoism mascat, atata timp cat scopul tau cand te lansezi in astfel de comportamente,acte, s.a., este diferit de dorinta de a te face sa te simti bine, sau de a face acel act pentru imaginea proprie (a te pune intr-o postura favorabila, a-ti diminua imaginea in ochii celorlalti). Poti face un mic experiment pe tema asta: in momentul in care esti implicata intr-o actiune altruista, uita-te la modul in care reactionezi. Daca vine natural, dezinteresat, atunci nu ai de ce sa iti faci probleme. In schimb, daca vine fortat, este in regula, deoarece pot fi mai multi factori care influenteaza: disonanta cognitiva, ignorarea propriilor interese, etc. lucruri care la randul lor nasc tensiuni intrapsihice. Scopul, intentia sunt cele importante. Pentru ce sau cine faci asta? Pentru tine? Sau pentru cei din afara?

Ar mai fi ceva de completat: relatia propusa de tine intre altrusim si egoism poate fi posibila in urmatorul caz. Vreau sa aduc in calcul modalitatile irationale de aparare ale lui Freud, mai exact reactia. Arunca o privire in cursul lui Luca si fa o corelatie intre diferitele perspective teoretice. Uita-te si la sfarsitul fiecarui curs pentru terminologia cuvantului sa vezi daca gasesti cuvinte cheie in text similare sau identice cu cele de interes pentru tine (nu de alta, dar sa nu citesti cursul degeaba :P).
P.S.: acesta este doar un feedback. Ia-l ca atare. Sper sa iti fie de folos si sa te ajute in clarificarea acestei chestiuni tricky. Daca tot nu gasesti raspunsurile dorite, fa apel la diferitele cadre didactice capabile sa te ajute. Ti-as recomanda-o pe Dana Porumbu, din motive subiective si obiective.

O zi buna!

dreeandreea spunea...

multumesc pentru comentarii.
@ Dumitru. Merci mult. Stiu ca este un feedback si chiar o iau ca atare.

Catalin spunea...

Am un draft cam pe aceeasi idee. Te urasc ca ai dat publish la chestia asta, o sa ma simt ca un plagiator cand il voi publica. :))

Cristi spunea...

link exchange?!

blogu meu-->

http://seducatori.blogspot.com

Nume: News
daca mai adaugat trimite mesaj cu adresa ta :)

100 Ro spunea...

Salutare,am fi incantati sa te avem iin comunitatea noastra,si sa contribui si tu la crearea celui mai mare blog din Romania.Te asteptam pe pagina "Alatura-te" ,unde te poti inscrie.

Bogdan spunea...

Interesant feedbackul lui Dumitru.
Si are dreptate. Esti egoista doar atunci cand faci toate acele fapte bune pentru a te binedispune.

De multe ori cand fac o fapta buna, pic eu de prost. De ex, am patit ca in buzunar sa mai am doar 20 de mii, singurii bani, bani de paine pentru ziua respectiva. Insa am ales ii dau cuiva care avea nevoie de ei, chiar daca ma gandeam ca eu poate o sa raman nemancat in ziua aia. Dar m-am simtit bine. Si faptul asta a fost doar un bonus, care vine ca si rasplata.

dreeandreea spunea...

da, asta se poate numi altruism. DAR te-ai simtit bine apoi. Si asta se poate numi recompensa. Eu nu ma refeream la o recompensa materiala sau la laude, ci la simplul fapt ca tu, dupa ce faci o fapta buna, te simti bine. Deci nu este vorba numai de binele celuilalt ci si despre binele tau.

Hudini spunea...

hm chiar imi place intrebbarea ta. cred ca la tine (desi nu te cunosc)ca si la multi altii, altruismul asta e o reactie naturala. cand ti-e foame..mananci, cand ti-e somn..dormi, cand vrei sa te simti utila.. ajuti. mie mi se pare simplu. nu existe acctiune fara reactiune. deci din punctul meu de vedere nu poti face ceva fara sa primesti ceva in schimb..o stare, o emotie..etc