miercuri, 6 ianuarie 2010

Sedaţi

[ Dupa o perioadă petrecută printre orfani, am ajuns la concluzia că, deşi ei cred că dacă au suferit o viaţă societatea le este datoare, se izbesc puternic de realitate]

Eşti calm. Ai stat prea mult în întuneric, ai îndurat prea multe ploi, ai răsuflat prea multe of-uri. Destinul nu ţi-a oferit prea multe şanse, iar acelea pe care ţi le-a oferit...frica nu a vrut să le accepte. Te-ai crezut net inferior.Ti-a fost teamă să spui ceva, teamă de cei ce s-au născut cu totul de-a gata. Ai crezut că, dacă aştepti suficient de mult, totul va veni de la sine, universul va conspira ca ţie să îţi fie bine. Ce ai învăţat din toate astea? Citeşte mai departe.

Acum ai deschis ochiii. Deşi erai sigur că o să te orbească toate culorile aprinse, te-a uimit cât de lipsite de strălucire pot fi. Nu-ţi închipuiai lumea aşa, nu credeai că trebuie să lupţi pentru un strop de fericire. Viaţa e grea, cine îşi închipuia? Lucrurile nu cad din cer, cine şi-ar fi imaginat? Dacă nu cauţi nu vei găsi, cine credea?

Acum eşti mare. Incă încerci să te obişnuieşti cu lipsa apelativului de “copil” şi încă mai speri să auzi un “Lasă, e şi el tânăr”. Ai foaia, pixul...tot ce îţi mai lipseşte este inspiraţia pentru a-ţi scrie propriul destin. Incepe cu titlul, nu cu încheierea. Lasă cuvintele să curgă de la sine dar nu te face absent, implică-te în propriul viitor.

Munceşte! Trage tare pentru idealul tău! Luptă să nu devii tu persoana pe care acum o dispreţuieşti! Fii un părinte bun! Ia tot ce societatea îţi oferă! Nu mai renunţa aşa uşor! Deschide bine ochiii la fiecare pas!

7 comentarii:

Hudini spunea...

cuvinte mari.. foarte mari .. pentru o fiintza atat de mica..

dreeandreea spunea...

iti inteleg aluzia desi eu ma refeream mai degraba la altceva

Bogdan spunea...

Toate astea sunt valabile pentru oricine, nu doar pentru cei care au fost mai napastuiti.

Trebuie sa avem increderea, si vointa de a lupta pentru ceva mai bun. Puterea o sa vina odata cu cele 2.

Hudini spunea...

Oare ? io la asta ma refeream

Munceşte! Trage tare pentru idealul tău! Luptă să nu devii tu persoana pe care acum o dispreţuieşti! Fii un părinte bun! Ia tot ce societatea îţi oferă! ==Nu mai renunţa aşa uşor!== Deschide bine ochiii la fiecare pas!

dreeandreea spunea...

Da Bogdan, ai dreptate insa ei nu lupta, nici macar nu se sinchisesc sa o faca. Pentru ca ei sunt siguri ca totul va veni de la sine la un moment dat. Deasemenea, ei invinuiesc societatea pentru ca nu isi gasesc locuri de munca...dar nici nu se straduiesc prea tare sa isi gaseasca. Au dreptate intr-un fel..ar merita macar putin avantajati dar nu traim intr-o lume corecta

Bogdan spunea...

Te intreb de ce ei ar trebui sa fie avantajati?
Nu am nimic cu ei, nu vreua sa fiu rau, insa ei fac pe victimele. Sunt destule exemple de oameni nevoiasi, care prin munca si ambitie au reusit in viata.

Nici unuia dintre noi nu i se cuvine nimica in viata. Nimic in plus, nimic in minus.

Sti cum este viata, e ca un joc de zaruri. Cel care da zarul cel mai mare castiga. Exact asa e. Unii se nasc cu mai mult, altii cu putin.

dreeandreea spunea...

ar trebui avantajati pentru ca peste tot se cere un nivel minim de educatie. Bogdan, viata in orfelinat e grea. Noi incercam sa facem un om de 22 de ani sa priceapa scaderi simple. Ei ies din orfelinate ca din burta mamei: le dai bani, nu stiu sa ii gestioneze, le arati o leguma, nu stiu ce este, le arati un aragaz, nu stiu sa-l aprinda.
Aici lucrurile ii depasesc. Nu e vina lor ca nu au fost invatati ca TREBUIE sa invete...e vina sistemului e cacat...de aia merita oarecum avantajati. Macar pentru a-si gasi un amarat de loc de munca sa-si plateasca o chirie!